E dimineaţă. În piaţa oraşului fantastic se ivesc primele personaje. Mama Cipolla şi tatăl Cipollone sunt nemulţumiţi de comportamentul lui Cipollino. Prin preajmă se află meşterul Bobiţă, care repară încălţămintea, cumătrul Bostan, care caută cărămidă pentru noua sa casă şi profesorul Pară care cântă la vioară.

Pe neaşteptate, apare domnul Roşie şi anunţă sosirea prinţului Lămâie. Prinţul a emis o lege: fiecare trebuie să plătească pentru lumina soarelui, pentru ploaie şi vânt.

Poporul se revoltă. În îmbulzeala creată, Cipollino, din neatenţie, calcă pe piciorul prinţului Lămîie. Garda este cuprinsă de panică: prinţul a fost ofensat! Cipollino trebuie să fie pedepsit. El însă dispare şi garda îl arestează pe bătrânul Cipollone.

Cei din familia Ceapă sunt trişti. Cumătrul Bostan de asemenea tânjeşte, deoarece el singur nu poate să-şi construiască o căsuţă. Locuitorii orăşelului, în frunte cu Cipollino, îl ajută să finalizeze casa. Iarăși apare domnul Roşie, care se arată nemulţumit la vederea căsuţei finalizate, din motiv că aceasta a fost construită (se află) pe pământul Contesei Vişină. Nimeni în afară de conte şi contesă, nu au dreptul să exploateze acest teritoriu.

Garda prinţului Lămâie distruge căsuţa Cumătrului Bostan. Bătrânul este devastat. Cipollino decide să se răzbune.

Actul II
Cipollino şi Ridichioara se duc la palat să-l elibereze pe tatăl Cipollo, care este închis. Pe drum ei se întâlnesc cu Vişinică, căruia îi este trist să trăiască la palat. Ei se împrietenesc.

La palatul contelui şi contesei Vişină începe balul în cinstea prinţului Lămâie. În timp ce oaspeţii se veselesc, prietenii îl eliberează pe bătrînul Cipollo.

Actul III
Garda prinţului Lămâie şi poliţia îi caută peste tot pe fugari. Cipollino reuşeşte să-l ascundă pe tatăl său, iar apoi şi pe Ridichioară, însă el este prins de gardă şi dus la închisoare.

În palat e linişte. Vişinică şi Magnolia îl caută pe Cipollino.

Magnolia cu mireasma ei îmbătătoare îi adoarme pe străjeri, iar Vişinică, între timp îl eliberează pe Cipollino.

Prinţul Lămâie, satisfăcut, coboară în temniţă pentru a-l pedepsi pe Cipollino. Însă planul (gândul său nu se materializează) său nu se realizează, dat fiind faptului că Cipollino a reuşit să evadeze. Prinţul ordonă să se tragă cu tunurile în oraş, dar ingeniosul Cipollino ajutat de prietenii săi încarcă tunul cu însuşi prinţul Lămâie.

Fumul s-a împrăştiat. Prinţul Lămîie cu tunul şi garda au dispărut. În piaţă e sărbătoare. De acum încolo, sub soarele luminos şi cerul senin, se va înălţa un oraş nou – oraşul prieteniei.

Premiera mondială: 8 noiembrie 1974, Teatrul Academic de Operă şi Balet Taras Şevcenko din Kiev, Ucraina

Premiera la Chişinău: 1 decembrie 1986, la Teatrul Academic de Sta de Operă şi Balet al RSS Moldoveneşti

Premiera versiunii curente: 26 iunie 2009, la Teatrul Naţional de Operă şi Balet.

Distribuție
Dirijor – Veaceslav Obrucicov
Libretul: Ghenadie Rîhlov, versiunea Henric Maiorov
După povestea Aventurile lui Cipollino de Gianni Rodari
Coregrafia: Henric Maiorov
Decor: Iurie Matei, Artist al Poporului
Costume: Elena Rapai
Conducerea muzicală: Alfred Gherşfeld