РУ / RO

Nu a fost găsit nimic

Specificați solicitarea Dvs.

Muzee
sortează
Casa lui Alexei Mateevici
Chișinău, str. Alexei Mateevici, 33
Casa-muzeu "Alexandr Puskin"
Chișinău, str. Anton Pann, 19
Casa-muzeu „Șciusev”
Chișinău, str. Alexei Șciusev, 77
Centru Expozițional Constantin Brâncuși
Chișinău, bd. Ştefan cel Mare și Sfânt, 3
Galeria Constantin Brancusi
Chișinău, bd. Ştefan cel Mare și Sfânt, 3
Mg12
Mg12
10
Chișinău, str. Alexei Șciusev, 98
Muzeul Cosmonautului
Chișinău, str. Crângului, 7
Muzeul Istoric - Militar a Moldovei
Chișinău, str. Tighina, 47
Muzeul Literaturii Române
Chișinău, str. 31 August 1989, 98
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Chișinău, str. 31 August 1989, 121a
Muzeul de Istorie din Cahul
Cahul, str. Lev Tolstoi, 4
Muzeul transportului RTEC
Chișinău, str. Columna, 169

sortare

filtre

Videoclipuri
Celine Dion a lansat 3 piese noi

Ce se întâmplă
Cea mai grea regula pe care Schwarzenegger a trebuit sa o respecte

Nu-ți vine să crezi
Posterul pentru "Birds of prey" este diferit fata de tot ce ai vazut

Trailer
A fost lansat noul trailer al filmului "Knives Out"

Videoclipuri
Trupa 7 Klase a lansat un videoclip pentru piesa ,,Plec din Chișinău”

Centru Expozițional Constantin Brâncuși
Se deschide Lu la ora 10:00
Chișinău, bd. Ştefan cel Mare și Sfânt, 3
Organizaţia Artiştilor Plastici Profesionişti din Basarabia a fost fondată, în anul 1903, din iniţiativa lui Vladimir Okuşko, Pavel Piskarev, Eugenia Maleşevsky, Vasile Blinov.

Organizaţia Artiştilor Plastici Profesionişti din Basarabia a fost fondată, în anul 1903, din iniţiativa lui Vladimir Okuşko, Pavel Piskarev, Eugenia Maleşevsky, Vasile Blinov. Primul preşedinte al acestei organizaţii a fost Vasile Blinov. Plasticienii se realizau creator, de regulă, desfăşurînd şi activitate didactică. Pînă în anul 1918 au fost organizate cinci expoziţii de artă plastică. Alături de profesioniştii consacraţi erau admişi să-şi expună lucrările şi cei mai talentaţi discipoli ai acestora. 

În acea perioadă s-au afirmat tinerii artişti plastici Lia Arionescu, August Baillayre şi Alexandru Plămădeală. De altfel, cei din urmă s-au afirmat ca înainte-mergători în cadrul unor mişcări artistice care se produceau la Moscova, Petersburg şi în alte centre culturale din Imperiul Rus, alături de personalităţi precum Kasimir Malevici, Vladimir Tatlin, Natalia Gonciarova, Mihail Larionov. 

În martie 1918, Şneer Cogan, în calitatea sa de comisar de expoziţie, a anunţat în presa scrisă, despre faptul că s-a convenit cu autorităţile privitor la organizarea unei expoziţii de creatie a plasticienilor autohtoni, precum şi de lucrări din colecţii private din Basarabia, urmînd să se inaugureze la Chişinău o pinacotecă. În luna mai a aceluiaşi an, expoziţia s-a produs, însă scopul anunţat anterior – organizarea pinacotecii la Chişinău – nu a fost atints.  În anul 1921, breasla artiştilor plastici a fost reorganizată sub genericul Societatea de Arte Frumoase din Basarabia (supranumită şi Societatea Belle-Arte din Basarabia). 

Asemenea organizaţiilor profesioniste similare din alte ţări, Societatea de Arte Frumoase din Basarabia, şi-a asumat un program vast de susţinere a procesului creator contemporan, de conexiune a învăţămîntului artistic la procesul creator, de valorificare a Patrimoniului artistic, inclisiv crearea unui muzeu de arte plastice, dar şi conservarea in situ a monumentelor cu valoare artistică şi istorică, de valorificarea prin produse tipărite şi conferinţe a valorilor artistice. Aici, Şcoala Municipală de Desen, odata cu venirea în fruntea institutiei a lui Alexandru Plămădeală, la 1 martie 1919, în colaborare cu August Baillayre şi Şneer Cogan, este transformată în Şcoala de Arte Frumoase, care s-a impus ca centru al culturii basarabene. Efervescenţa vieții culturale de la Chişinău a fost recunoscută şi prin invitarea plasticienilor basarabeni să expună la Ateneul din Bucureşti. Aceştia au avut un succes deosebit. Lucrări semnate de August Baillayre, Lia Arionescu, Şneer Cogan, Alexandru Plămădeală, Mihail Saharov, au fost achizitionate în colecţia Statului (azi Muzeul Naţional de Artă al României). 
Societatea de Arte Frumoase a fost urmată de un şir de alte asociaţii ale artiştilor profesionişti. Totuşi, prima s-a impus, prin realizările sale, ca fiind cea mai viabilă. Ea a organizat unsprezece expoziţii pînă în anul 1940, a creat Pinacoteca Municipală Chişinău (1939), a organizat un şir de expoziţii reprezentative, inclusiv ampla personală a lui Nicolae Grigorescu (1939), a contribuit mult la organizarea unor concursuri în scopul creării unei galerii de monumente comemorative în Basarabia şi peste hotarele ei, de exemplu, monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt la Chişinău (1928), al poetului Alexei Mateevici (1934), cel al enciclopedistului B. P. Hasdeu (1939), al medicului Toma Ciorba (1939). 

Raptul Basarabiei din 1940 s-a reflectat asupra artiştilor plastici astfel: în octombrie au fost admişi pentru a fi luaţi la evidenţă 154 de plasticieni – cu studii speciale în toate centrele culturale europene cu palmaresuri deosebite; iar la evidenţa efectuată în septembrie 1944 de oficialităţile sovietice din aceştia au rămas doar 4. 

Rating:10.0
Ore de lucru:
lu-du: 10:00 - 17:00
Contacte:

Locuri asemănătoare

Videoclipuri
Celine Dion a lansat 3 piese noi

Ce se întâmplă
Cea mai grea regula pe care Schwarzenegger a trebuit sa o respecte

Nu-ți vine să crezi
Posterul pentru "Birds of prey" este diferit fata de tot ce ai vazut